Dedicated…..

 Un post dedicat…

Dedicat celor visatori pentru ca in parte sunt unul dintre ei..si visez ca lumea se invarte asa cum as vrea eu.cred si sper ca cei ce ma incojuara sa ma inteleaga pana in ultima clipa,pana in secunda in care nu ar mai conta,pana atunci cand voi uita sa respir aerul rece sau sa ating o picatura rece din ploaia de primavara.Pana atunci cand cineva ma va trezi tindadu-ma in brate si amintindu-mi ca realitatea poate fi mai frumoasa decat cel mai frumos vis.Pana cand gustul cafelei de dimineata nu va mai fi amar.Pana cand cerul va fi doar albastru.Si atat timp cat voi sti sa pasesc usor prin fiecare usa a mintii.Pana cand voi putea sa deschid usa sufletului.Atat timp cat usa aia nu va fi prea ruginita si prea rigida.Prea rece si prea grea sa se deschida.Pentru ca atunci voi uita sa visez.

Dedicat celor ce sunt realisti pentru ca sunt cateodata parte din ei.Si oricat de albastru ar fi cerul sau oricat de plin ar fi paharul,oricum s-ar auzi glasul celuilalt si oricare ar fi urmatorul pas voi incerca sa privesc clar fiecare clipa,fiecare pas,fiecare gest,fiecare asfintit sau rasarit.Pentru ca atunci cand voi uita pentru totdeauna asta nu va mai conta prea mult altceva.

Dedicat celor optimisti pentru ca sunt o parte din ei cateodata.Pentru ca oricat de multi nori s-ar strange sau oricat de greu ar fi urmatorul pas intotdeauna voi incerca,voi trage de mine si voi face pasul.Voi ridica privirea pentru a observa persoana care tocmai trece pe langa mine.Voi intinde mana celor ce alti nu au puterea sa le-o intinda.Pentru ca atunci cand nu voi mai putea fi deloc asa nimic din ce sunt,ce cred ca sunt sau ce as vrea sa devin nu mai conteaza.

Dedicat celor pesimisti pentru ca in unele momente sunt o parte din ei.Si stiu ca oricat de rau ar fi e loc si de mai rau cateodata.Pentru ca in unele cazuri o problema este depasita automat de urmatoarea si pentru ca daca nu as reusi sa fiu si pesimist din cand in cand as uita ce e frica de extremul ce ma poate ucide.Pentru ca atunci cand nu voi fi prea istet sa fiu pesimist cineva va incerca sa ma rupa in milioane de bucatele si stiu cat de greu e sa te strangi la loc.Am fost acolo.

Dedicat celor ce iubesc pentru ca sunt unul dintre ei.Celor ce iubesc viata.Celor ce iubesc lumea.Celor ce iubesc atingerea vantului.Celor ce soptesc ploii.Celor ce stiu sa vorbeasca cu tacerea de piatra si reusesc sa o faca sa vorbeasca.Suna ciudat dar mai bine decat atat nu stiu cum sa explic altfel.Celor se trezesc dimineata pentru ca urmatoarea clipa sa o impartaseasca altuia.Lor pentru ca daca nu ar fi ei viata asta ar fi prea cruda.

Dedicat celor ce urasc pentru ca mi s-a intamplat sa urasc ca ei cadva.Pentru ca ura e tot un fel de iubire cateodata.E adevarat,o iubire impinsa in extrema nedreapta de cineva anume,de ceva sau pur si simplu de tot.Lor pentru ca atunci cand voi uita sa ii privesc cu atentie ma voi uri pe mine,pe voi sau mai rau,viata.Si nu vreau asta.

Dedicat celor ce compun.Celor ce traiesc.Celor ce au fost candva parte din mine.Celor ce sunt parte din mine si celor ce vor fi.Celor ce m-au ajutat sa descopar ca pot,ca vreau,ca urc sau ca cobor.Celor ce mi-au aratat cat e de greu sa respiri cateodata.Celor ce mi-au aratat ca fiecare clipa conteaza.Celor ce mi-au aratat ca pot gresi.Celor ce m-au facut sa simt victoria si celor ce mi-au aratat gustul amar al unei caderi.Celor ce s-au vazut prin ochii mei sau celor ce s-au regasit in mine.

Dedicat voua pentru oricum ati fi,oricat ati fi si orice as face in fiecare clipa imi aratati ca sa trai e cel mai de pret lucru pe care ti l-ai dori vreodata!